Față în față cu tine

        Mi-a venit ideea aceasta după ce astăzi, în timp ce m-am întâlnit cu oameni cu care împărtășesc idei și interese asemănătoare, mi-am reamintit de o experiență. Recent, am participat la un eveniment susținut de o doamnă doctor care a reușit performanța de a scrie o carte fără vreo negație. La prima vedere, unii cititori au omis acest lucru. Concluzia pe care eu o trag de aici este că suntem mai puțin obișnuiți să ne concentrăm pe lucruri formulate pozitiv sau le sesizăm într-o măsură mai mică. Sau poate trecem cu vederea, nerecunoscându-le.         M-am gândit să exersez și eu în acest sens, să scriu fără a folosi vreo negație. Dar cum poți să scrii, vorbești, menționezi despre asta? Este o provocare. Mă gândesc că la început îmi va fi mai dificil și va trebui să trec de câteva ori prin textul acesta, să-l corectez, pentru că mi se pare evident că voi folosi cel puțin o dată negația.         De ce am ales să experimentez în felul acesta? Pentru că am aflat câteva lucruri

        Primul meu articol a fost ales în cadrul unei ședințe de psihoterapie... a mea. Să scriu despre vulnerabilitate e o provocare foarte mare pentru că ar trebui să aduc la lumină și vulnerabilitatea mea. Iar pentru asta ai nevoie de curaj. Însă sunt dispusă să ies din zona mea de confort și să mă expun. De fiecare dată când am făcut-o, am învățat ceva despre mine, fie că am avut succes sau nu am primit ceva măsurabil imediat. Vulnerabilitatea e înconjurată de un văl de idei preconcepute, dar eu cred că deși despre aceasta se crede că e dăunătoare și că este o slăbiciune, un defect, poate fi o reală resursă. A fi vulnerabil înseamnă să-ți dai jos măștile pe care le ai, armele și armurile și să fii sincer cu tine și cu ceilalți „Ăsta sunt eu, altul mai bun în momentul ăsta nu pot fi. Dar e ok așa” Mai înseamnă să te dezvălui, să te arăți așa cum ești, să te recunoști, să te expui și să te vezi expus. Înseamnă să le vorbești altora despre experiențele tale, plăcute și ne